Echipa Planului de Egalitate de Gen s-a bucurat să participe la dezbaterea „Ana Davila și țesătura viitorului. Modernizare, filantropie și experiență feminină în secolul al XIX-lea”, organizată de Universitatea din București și de către Grupul Șezătoare București, promotoare a tradițiilor populare românești care ne-au încântat și vizual cu cămăși tradiționale cusute chiar de către membrele grupului.
Evenimentul avut loc pe 12 ianuarie, începând la ora 14:00. În deschidere a vorbit prof. univ. dr. Marian Preda, Rectorul Universității din București, urmat de specialiști din domenii ca istorie, sociologie și asistență socială, studii culturale, etnografie—fapt ce a ajutat la conturarea portretului Anei Davila din mai multe perspective.
Ana Davila reprezintă un model în contemporan ce merită comemorat. Specialiștii din cadrul evenimentului au evidențiat faptul că Ana Davila a fost recunoscută în diverse texte istorice pentru spiritul ei filantropic, dar și pentru inteligență, frumusețe, patriotism și spirit managerial. Soția lui Carol Davila, cu care a avut împreună patru copii, a condus și a administrat azilul pentru fete orfane „Doamna Elena”, înființat în 1860. Acesta și-a primit numele la doi ani după înființare după Elena Cuza, soția domnitorului Alexandru Ioan Cuza, aceasta fiind una dintre cele mai importante donatoare din înalta societate de la acel moment.
Ana Davila a fost implicată în educarea fetelor, care erau, de altfel, crescute și educate împreună cu copiii ei și ai domnitorului. A fost o promotoare a portului popular și valorilor tradiționale, fiind coordonatoarea unui caiet de costume populare și având printre activități desfășurate în cadrul Azilului cusutul, broderia și confecționarea de costume populare. O parte dintre ele au fost expuse la Expoziția Internațională de la Viena în 1873.
Dar povestea a luat sfârșit 14 ani după înființarea Azilului. Aflată la o conferință în chimie la Spitalul Colțea, susținută și de către soțul ei, Ana Davila, încercată de niște migrene, îi cere asistentului doctorului care susținea prezentarea să îi dea chinină. Însă asistentul a făcut o greșeală fatală, luând de pe raft cu substanțe flaconul cu stricnină, praful otrăvitor ce i-a adus moartea Anei Davila la vârsta de doar 40 de ani, constituind de altfel și primul caz de malpraxis din România.
După moartea Anei Davila, soțul ei, Carol Davila, a preluat administrarea de azilul de fete orfane împreună cu Regina Elisabeta. Clădirea Azilului, devenită monument istoric, se află și astăzi pe Dealul Cotroceni.
Acesta a fost așadar un eveniment interesant, interactiv, educativ și plin de cunoaștere. Comemorarea Anei Davila, o personalitate feminină atât de puternică, ne ajută să ne amintim că este nevoie în continuare de o recuperare a istoriei de gen.
Iată câteva poze din cadrul evenimentului:
