La final de februarie, la Institutul Francez din București, a fost lansat raportul de cercetare „Experiențe și percepții despre menstruație și sărăcie menstruală în România”, realizat sub egida Universității din București.
Studiul a fost elaborat de o echipă de cercetare din cadrul UB (Prof. univ. Laura Grünberg, Lector univ. Corina Ilinca, Drd. Anca Niță, Conf. univ. Diana Elena Neaga), pentru Asociația Pe Stop, cu susținerea Yardi.
De ce este important acest raport?
Tema este încă insuficient explorată în România, deși impactul ei este profund. Cercetarea aduce date actuale despre:
- cum este trăită menstruația în România;
- nivelul de informare și educație pe acest subiect;
- miturile și percepțiile care persistă;
- accesul real la produse menstruale și costurile asociate.
Datele arată clar că precaritatea menstruală nu este un fenomen marginal, ci unul structural, care intersectează sărăcia, educația și accesul la resurse de bază — cu efecte directe asupra sănătății și incluziunii sociale.
Câteva concluzii relevante
- Aproape 50% dintre respondente consideră că nu au avut suficiente informații despre menstruație.
- Peste 40% s-au confruntat cel puțin o dată cu dificultăți în achiziționarea produselor menstruale.
- Aproape două treimi percep costul lunar al acestor produse ca fiind ridicat sau foarte ridicat.
- 29% declară că schimbă mai rar produsul menstrual pentru a face economii.
- 91% consideră că o zi liberă motivată de perioada menstruală ar fi benefică.
- 97% apreciază accesul gratuit la produse menstruale ca fiind util sau foarte util.
Un demers necesar
În preajma zilei de 8 Martie, acest raport poate fi privit și ca un gest de responsabilitate și solidaritate: aducerea în spațiul public a unor realități adesea ignorate. Vizibilitatea, informarea și fundamentarea politicilor publice pe date concrete sunt pași esențiali pentru reducerea inegalităților.
Raportul integral poate fi consultat aici.